Archive | iulie, 2008

Matza de la Munplast


DSC00453 – modified

Originally uploaded by andreicyr

Da, fac o parte din practica politehnista la SC Munplast SA:

„Munplast SA va ureaza „bun venit” in industria prelucratorilor de mase plastice din Romania!
Ne preocupa continuu imbunatatirea intregii noastre activitati, fapt recunoscut si prin certificarea sistemului de management al calitatii, in conformitate cu cerintele standardului ISO 9001:2000.
Activitatea de porductie se desfasoara in patru centre de afaceri si profit.

Producem peste 3500 de articole, dupa cum urmeaza:
– bunuri de larg consum injectate si suflate din mase plastice pentru casa si gradina, dar si repere industriale
– folii, pungi, saci si sacose utilizate ca ambalaje
– inlocuitori din piele pe baza de poliuretani si articole caserate, destinate industriei de incaltaminte, imbracaminte, mobila, automobile
– nasturi, umerase si alte accesorii textile pentru industria de confectii si tricotaje
– gama completa de protectii exterioare, anticorozive, mecanice si electrice pentru conducte metalice ingropate destinate transportului de produse petroliere, gaze naturale, apa si alte fluide.”

Nu comentez ce am vazut acolo, sau ce parere am. Sa zicem ca am fost, am vazut si m-am intors. Apreciez incercarile cadrelor didactice, dar se poate mai mult.

Oricum pana sa ni se zica ca nu avem voie sa facem poze, am tras pe digital o mata foarte draguta si jucausa.

Continue Reading

Reclame, reclame si iar reclame

Suntem inconjurati de reclame, foarte multe reclame, peste tot reclame. Sunt peste tot, sunt asa de multe incat am devenit imuni la ele. Oare cand v-ati uitat ultima data la o reclama pe strada si ati observat ca produsul nu este chiar drept, sau a fost multiplicat digital, sau editat de la zero in Photoshop.

Imi aduc aminte cand eram la cursuri ECDL ca ma uitam pe siteuri la tot felul de reclame si faze haioase.

Azi am dat peste un blog numit TVPub.

TVPub.net nu este altceva decat un blog cu si despre publicitatea de calitate care apare destul de rar pe televizioarele din Romania. Noi ne propunem sa o scoatem in evidenta si sa discutam pe baza spoturilor publicitare.

Am gasit pe site un videoclip bine realizat si care imi place foarte mult:

Buna initiativa, mult succes si sa adune cat mai multe videoclipuri!

Continue Reading

Tenis de perete

In ultima vreme tot incerc de a stapani arta de a juca tenis cu un perete. In primul rand iti trebuie imaginatie, mai ales ca am luat bataie.

Asa ca saptamanile acestea o sa incerc sa ma trezesc devreme, sa am cel putin 1 ora timp de „joaca” inainte sa merg la scoala.

Singurul loc, pe langa mine, unde am gasit un perete amenajat si nefolosit este in Parcul Copilului la 10 minute de mine.

Singurul lucru care nu imi convine este ca se cam uita lumea ciudat la nebunu’ cu paleta care da in perete.

Gata, trebuie sa strang si sa ajung la facultate.

Continue Reading

Sighisoara – Cetatea Medievala

Sighisoara este un oras foarte frumos; frumos si mic. Am facut cu trenul 4 ore si ceva. Pensiunea Chic la care am stat este vizavi de gara, pur si simplu traversezi strada. [Pensiunea Chic]. Mancare foarte buna, servicii bune.

Am fost la Cetate, multi straini, organizarea slabuta, cetatea este iin reconstructie, cred ca s-a pus canalizare, deoarece peste tot numai praf si moloz. Cel mai mult mi-a placut privelistea din Turnul cu ceas si platoul medieval [una bucata platou de lemn si multa carne de toate felurile, ~1.2kg]

Casa cu Cerb
Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata. Restaurarea actuala a casei a inceput din anul 1988, nefinalizata, a fost apoi preluata in anul 1997 de Asociatia Restauro Messerschmitt care a finalizat lucrarile in anul 2001. Lucrarile de restaurare au pus in valoare tavanele casetate, o camera pictata si pictura exterioara cu inscriptie. In prezent, cladirea, extrem de functionala, cuprinde o pensiune moderna, un cafe-restaurant cu mancaruri traditionale si un centru cultural romano-german, totul la standarde europene.

Casa de pe stanca
Construita dupa marele incendiu din 1676, astazi restaurata de catre Fundatia „Veritas” este sediul centrului educational si de schimb intercultural.

Casa Venetiana
Numita asa dupa ancadramentele de piatra ale ferestrelor care imita goticul venetian, dateaza din sec. al XVI-lea fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara poate fi vazuta in Biserica din Deal.

Casa Vlad Dracul
Fosta casa Paulini pare sa fie cea mai veche constructie civila de piatra din cetate, judecand dupa bolta semicilindrica din piatra de rau de la parterul cladirii. Astazi, Casa „Vlad Dracul” adaposteste un rafinat restaurant in stil medieval care satisface pretentiile turistilor de pretutindeni.

Catedrala Ortodoxa
Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Cu hramul Sfanta Treime este construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre arhitectul Dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.

Monumentul „La Chip”
Calatorul care paraseste orasul Sighisoara indreptandu-se spre Tg. Mures sau spre Medias intalneste pe partea stanga, un delusor pe care sta un mic turn, cunoscut sub numele de monumentul „LA CHIP”. Legenda spune ca in timpul unui asediu asupra cetatii, un bun tintas ar fi lovit cu o lovitura de pusca, de pe Bastionul din fata Turnuuli Aurarilor un pasa turc calare pe un elefant alb. Pasa ar fi fost inmormantat impreuna cu armele si elefantul sau. Pe locul unde a cazut, s-a ridicat acest turnulet, care avand 7 laturi poate fi legat si de anul 1469, cand regele Matei Corvin a confirmat drepturile celor sapte scaune sasesti, inclusiv al cetatii Sighisoara.

Piata Boema
Este situata in capatul strazii ce urca de la Turnul cu ceas catre Biserica din deal. Pe perioada Festivalului de Arta Medievala aici se amenajeaza scena. Oameni care canta au aceleasi idei si traiesc impreuna zilele sighisoarei

Piata Centrala
Piata centrala a cetatii a fost in Evul Mediu piata comerciala si loc de judecare a proceselor. Aici se afla „stalpul infamiei”, o coloana cu inele de fier, de care erau legati cu o piatra de 6 kg atarnata de gat cei care savarseau faradelegi.

Scara Scolarilor
Scara Scolarilor este o constructie deosebit de originala, cea mai mare de acest fel din Transilvania. Numarand acum 175 de trepte scara a fost construita in anul 1642 de primarul Eisenburger cu scopul de a facilita drumul elevilor spre Scoala din Deal pe timpul iernii.

Turnul Aurarilor
Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai sensibile ale Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit. Aruncat in aer de curuti la 1706, lovit de traznet si ars la 1809, in 1863 este partial demolat si transformat in sala de gimnastica a Liceului din Deal. In anul 1932, s-a construit pe locul sau actuala capela mortuara apartinand comunitatii germane evanghelice a orasului.

Turnul Cizmarilor
Asezat in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, este mentionat in 1521, reconstruit in 1650 si modificat in 1681. El poarta pecetea arhitecturii baroce. Turnul care a avut in fata sa si un bastion de artilerie, demolat in 1846.

Turnul Cojocarilor
Se afla la foarte mica distanta de turnul Macelarilor, de care este legat prin poarta Torle, unde se facea impartirea turmelor seara. Turnul este modest ca dimensiuni si forme, de plan patrat, datand din sec. al XV-lea.

Turnul Cositorilor
Rreprezinta un unicat de arhitectura medievala: fundatia solida pe baza patrata, continua cu partea mediana pentagonala care sustine zona superioara octogonala cu un acoperis hexagonal. Ca element de fortificatie controleaza prin ferestrele de tragere intreaga portiune de S-E a zidului cetatii. Urmele de ghiulele se pot vedea si astazi pe zidurile lui. Turnul este completat de Galeria Puscasilor, unica in arhitectura cetatii. El a suferit mai multe reparatii de-a lungul timpului.

Turnul Croitorilor
A apartinut uneia dintre cele mai bogate bresle. El impune prin simplitate si masivitate si poate fi datat din sec. XIV-XV. La fel ca Turnul cu Ceas are o intrare formata din doua ganguri boltite care au avut in vechime porti de stejar si grilaje de fier. In timpul incendiului din 1676 pulberaria orasului, aflata aici, a facut explozie distrugand o paret din turn. In Evul Mediu turnul a avut o singura cale de acces, cea de-a doua a fost deschisa in anul 1936.

Turnul cu ceas
Situat in partea de rasarit a platoului inferior al Cetatii Sighisoara, el a fost construit pentru a proteja poarta principala a orasului si pentru a gazdui Sfatul. Dubla sa functie explica grija cu care a fost construit de sighisoreni, aspectul sau sever si sarbatoresc in acelasi timp. Turnul cu Ceas a servit si reuniunilor sfatului si depozitarii arhivei si a tezaurului Sighisoarei. Ridicat in veacul al XIV-lea si chiar mai tarziu, turnul este plin de pitoresc cu dubla sa barbacana-adica acea amenajare defensiva ce controla accesul in cetate, cu metereze, drum de straja si galerii de tragere, in fine, cu cele patru turnulete ce simbolizau – ca efigie arhitectonica a intregii comunitati – autonomia judiciara a cetatii ce avea faimosul jus gladii, dreptul seniorial de pedeapsa.
Constructia are la baza o prisma dreptunghiulara, prezinta cinci nivele, care impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m.
Acoperisul distrus de marele incendiu din 30 aprilie 1676, a fost refacut in 1677 de catre mesterii Veit Gruber din Tirol si Filip Bonge din Salzburg si dulgherul valentin. Reparat de mai multe ori (1775, 1804) acoperisul a dobandit ultima infatisare in anul 1894 cand vechea invelitoare a foat acoperita cu tigle multicolore smaltuite iar pe fatada dinspre orasul de jos s-au pictat cele doua embleme si inscriptia. Forma generala a acoperisului (din 1677) poarta pecetea stilului baroc si are o inaltime de 34 m. Acoperisul este intercalat cu o lanterna si urmeaza doua cupole in forma de ceapa, suprapuse, intrerupte si ele cu doua lanterne mici.
Flesa acoperisului se termina intr-un glob aurit care contine un volum echivalent a 10 galeti. Deasupra bilei se afla o vergea (bara) pentru schimbarile atmosferice, asa numita „bara de vreme”, pe care se afla un vultur cu doua capete in varful careia se afla girueta – cocosul care indica directia vantului. La extremitatile acoperisului se afla 4 turnulete. Aceste turnulete au o inaltime de 12,5 m fiind acoperite si ele cu tigle smaltuite. Fiecare turnulet are in varf un glob cu cate un stegulet de vant. Pe doua din aceste stegulete se gaseste pe langa o rozeta cu sase petale si anul 1894, data renovarii, iar pe celelalte doua numele celor doi mesteri constructori: Leonhard si Kovatsch, care s-au ocupat de renovarea generala a Turnului, precum si numele tinichigiului Johann Polder, care a facut toate lucrarile din tabla.
Edificiul primea la inceputul veacului al XVII-lea un orologiu refacut in 1648 de Johann Kirschel, prevazut dupa moda burgurilor Europei centrale, cu statui din lemn de tei inalte de 0,80 m apartinand unui baroc mai curand rustic si infatisand pe zeii pagani ce personificau zilele saptamanii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn si Soarele. Actualul mecanism al ceasului este mai nou, fiind executat la o comanda speciala in Elvetia de firma FUCHS si instalat in Turnul cu Ceas la 1 aprilie 1906. Ceasul a fost modernizat cu un motor electric in 1964 de mesterii Konradt, tata si fiu. In exterior ceasul este dotat cu doua cadrane uriase de 2,40 m diametru, pe fiecare fatada a turnului si figurine instalate in nise. Inspre cetate exista Zeita Pacii cu ramura de maslin, dublata de tobosarul care bate orele in toba de bronz; Zeita Dreptatii cu balanta, Zeita Justitiei cu spada si cei doi ingerasi, care reprezinta Ziua si Noaptea: la ora 6 dimineata iese ingerasul ce reprezinta Ziua iar la ora 18 intra ziua si iese Noaptea cu doua lumanari aprinse in maini. Inspre Orasul de Jos sub figurinele care reprezinta zilele saptamanii, instalate pe o roata, se misca la 12 noaptea marcand schimbarea zilei. Figurinele de la ceasul din Turn au foat de curand restaurate prin eforturile materiale proprii ale muzeului Sighisoara de catre specialistii Muzeului Brukental din Sibiu. Turnul cu Ceas adaposteste Muzeul de Istorie al municipiului Sighisoara din anul 1899.
Sub Turnul cu Ceas, principala poarta de intrare in cetate, accesul se facea prin doua ganguri. Gangul pentru pietoni a fost zidit in sec. XVIII si transformat in inchisoare si Camera de tortura pentru condamnatii la moarte.

Turnul Fierarilor
Sste adosat zidului de incinta, datorita adosarii, turnul pare mult mai inalt vazut de la exteriorul cetatii, latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta. Sub acoperisul abrupt in patru ape fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere, cu goluri de tragere si guri de pacura, creand astazi un efect decorativ deosebit.

Turnul Franghierilor
Datand probabil din sec. al XIII-lea, acest turn, ca si Turnul Aurarilor a facut parte din vechea fortificatie de pe varful dealului. Avand un plan patrat cu forme simple, este astazi locuinta paznicului cimitirului evanghelic de pe deal.

Turnul Macelarilor
Turnul Macelarilor este o constructie octogonala inaltata pe o baza hexagonala pentru a se obtine camp de vedere peste bastionul aflat in fata sa.

Turnul Tabacarilor
Turnul Tabacarilor este plasat pe latura de S-E este unul dintre cele mai vechi turnuri, fapt sustinut si de arhitectura simpla si eficienta: baza patrata, dimensiunile bazei reduse, acoperis intr-o singura apa.

Biserica din deal
Biserica din deal este neindoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al Cetatii Sighisoara. Constructia acestei biserici, pusa sub patronajul Sf. Nicolae, incepe in anul 1345 si continua cu intermitente pana in 1525. Biserica inglobeaza cele doua constructii mai vechi de pe platoul superior al dealului: o capela romanica si un donjon patrulater. Monumentul este valoros si prin existenta singurei cripte cunoscute in Transilvania aflata dedesubtul chorului si contine morminte din sec. XVI-XVIII. Biserica a fost partial pictata in exterior si integral in interior. In 1776 s-a decis sa se distruga pictura veche cu conditia de a se realiza copii exacte pe pergament, din pacate disparute. Biserica din Deal a cunoscut doua mari restaurari: una in 1934 cand s-a decopertat o parte din vechile fresce si cea din 1991-1999, restaurare integrala realizata de Fundatia Messerschmitt din Munchen, dandu-i-se infatisarea de astazi. In interior s-au pastrat piese rare de sculptura si pictura religioasa: tabernacolul gotic, din piatra cu decor traforat, amvonul sculptat din anul 1480 si un vechi aghiazmatar de piatra-sec.XV. Din sec. XIV dateaza altarul poliptic al Sf. Martin iar stranele din lemn sculptate de J. Reychmut – sec. XVI. Interesante sunt sculpturile funerare realizate de Elias Nicolai aflate in interiorul bisericii, precum si frumoasele altare aduse de la bisericile din Saes si Cund.

Biserica Leprosilor
Biserica Leprosilor aflata in Orasul de Jos este un monument gotic de sec. XV. A fost transformata intre 1647-1684 intr-o biserica de mici dimensiuni care deservea azilul de leprosi, avand spre vest un amvon din care se predica celor bolnavi.

Biserica Manastirii
Biserica Manastirii dedicata Sfintei Fecioare a apartinut Manastirii dominicane (demolata la sfarsitul sec.XIX) si a fost construita incepand din sec. al XIII-lea, fiind pomenita intr-o indulgenta data de Papa Bonifaciu al VIII-lea in 1298. La sfarsitul sec. al XV-lea biserica a fost modificata, inaltandu-se plafonul boltit, constructia ei fiind de tipul „biserica-hala”. Dupa marele incendiu din 1676, biserica a suferit mai multe reparatii, ultimele fiind din anii 1894 si 1929. Dintre obiectivele vechi si de valoare istorica si artistica merita atentia: o cristelnita de bronz turnata in anul 1440, un toc de usa din piatra sculptat in 1570 de pietrarul Toma in stilul renasterii, zidit in peretele de nord al bisericii si 35 de covoare orientale din sec. XVII. Acestea suplineau absenta impodobirii lacasurilor odata cu triumful lutheranismului-la Sighisoara dupa anul 1556. In simplitatea interiorului bisericii, o nota distincta o da altarul baroc din 1680, sculptat de Johann West si pictat de pictorul peregrin Jeremias Stranovius. Lor li se datoreaza si orga in stil baroc, folosita si astazi la numeroasele concerte ce au loc in Biserica Manastirii.

Biserica Ortodoxa
Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neoclasic adaptat exigentelor de cult ortodox. Se mai pastreaza de atunci: clopotul, un antimis (val liturgic) si un potir de aur. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup 1983-1984. Iconostasul vechi pictat de Ioan Pop din Brasov a fost daruit Manastirii din Jacul Romanesc, cel actual dateaza din 1997 si este sculptat in lemn de catre artistul Hutanu din Bacau.

Biserica Romano-Catolica
Biserica Romano-Catolica Sf. Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii maicilor franciscane, se afla in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, langa zidul de incinta. Construita in stil eclectic de arhitectul sighisorean Letz, biserica a suferit reparatii interioare dupa incendiul din 22 martie 1983. Orga actuala este cumparata de la o biserica saseasca din imprejurimi si este construita de Karl Einschenk din 1908.

Cetatea Sighisoara
Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si in stil renascentist si baroc. Acestea din urma sunt rezultatul unui efort constructiv survenit relativ tarziu, in secolele XVI-XVIII.
Din vechiul sistem defensiv, amenajat incepand cu secolul al XIV-lea, astazi mai pot fi admirate 9 turnuri, 2 bastioane si o parte din zidul de incinta. Turnurile erau plasate in locurile vulnerabile ale cetatii si erau prevazute cu galerii de tragere si cu bastioane de artilerie. Dintre acestea, Turnul cu ceas (64 m inaltime) este cel mai impresionant.
Arhitectura religioasa era in evul mediu la fel de importanta ca si cea militara. Din cele 9 biserici functionale in cursul secolelor XIV-XVIII se mai pastreaza pana astazi 3, si anume Biserica Manastirii, Biserica din Deal si Biserica zisa a „Leprosilor”. Aici pot fi admirate piese rare de sculptura si pictura religioasa, dar si funerara.
In ceea ce priveste arhitectura civila, este impresionant faptul ca majoritatea celor 164 de case de locuit din Cetate, avand cel putin 300 de ani vechime, sunt considerate monumente istorice. Aici pot fi admirate botile semicilindrice din piatra de rau specifice secolelor XIV-XV, ancadramentele de piatra profilata ale ferestrelor care imita goticul venetian, iar in interior tavane casetate si sali in intregime pictate. Dintre aceste edificii, cele mai importante sunt Casa Vlad Dracul, Casa Venetiana si Casa cu Cerb.
O constructie deosebit de originala, cea mai mare de acest fel din Transilvania, este Scara Scolarilor, care inlesneste accesul la Liceu si la Biserica din Deal mai ales pe vreme de iarna.
In ciuda constructiilor din secolul XIX, care au modificat partial arhitectura medievala, Cetatea Sighisoara ramane cel mai frumos si mai bine pastrat ansamblu de arhitectura medievala din centrul si S-E Europei.

Chiar daca nu am apucat sa vedem tot, am facut multe poze si ne-am distrat.

Per total foarte frumos [8 din 10], recomand o excursie, este de vazut. Pozele le gasiti aici

Continue Reading

Pam, pam, pam, pam

Some lyrics have been bugging me:

I know a place that we can go to
A place where no one knows you
They won’t know who we are
I know a place that we can run to
[…]

[Let Me Take You There – Plain White T’s]

Continue Reading