world in my eyes

Maine fac o scurta excursie in Brasov, sper sa am o vreme cat mai frumoasa, sa fac cat mai multe poze. Itinerariul facut in ultima secunda, jucariile sunt la incarcat. Can’t wait for tomorrow Summit placut!

Update:

Mai multe info aici
Pozele le gasiti aici

Ce am vizitat:
Biserica Neagra:

Pe latura de nord- vest a Pieţei Sfatului se înalţă impozantă Biserica Neagră. De la 1385 când încep lucrările de construcţie şi până la incendiul din 1689 biserica s-a numit Sf. Maria. După incendiu, datorită culorii zidurilor arse, a primit denumirea de Biserica Neagră şi este cunoscută ca simbol al artei gotice transilvănene. Se remarcă din această perspectivă cele 5 portaluri executate în a doua jumătate a sec. al XV-lea, foarte bogat decorate, specifi c ultimei faze a goticului şi reprezentative pentru goticul flamboyant din zona centrală şi estică a Europei. Biserica adăposteşte o
importantă şi valoroasă colecţie de covoare orientale (peste 100). Stranele din interior constituie un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre, la care se adaugă şi renumita orgă, cu 4.000 de tuburi, instalată în anul 1839.

Biserica Sf. Treime:

Biserica ortodoxă română, construită în a doua jumătate a secolului XVIII (1786), este un monument reprezentativ pentru românii din Braşov. Pictura bisericii este realizată de către Mişu Pop, iar decoraţia exterioară este în stil baroc.

Sinagoga:

A fost construită în anul 1899 după planurile arhitectului Leopold Baumhorn, format la Şcoala Vieneză. Sinagoga a fost inaugurată la 20 august 1901. Construcţia cu elemente de Art-Nouveau, care se remarcă pe faţadă, datează din 1915.

Turnul Negru si Turnul Alb:

Turnul Negru a fost ridicat în secolul al XIV-lea. La 23 iulie 1559 a fost lovit de un trăznet şi a ars, rămânându-i numele sub care e cunoscut până astăzi. În spaţiile din Turnul Negru se poate vizita colecţia de arme albe şi de foc.
Turnul Alb dateaza din secolul al XV-lea şi era deservit de breasla cositorarilor.

Strada Sforii:

Strada Sforii datează de la începutul sec. al XIII-lea, fiind singura stradă din oraş ai cărei pereţi pot fi atinşi cu ambele braţe în acelaşi timp. Cea mai îngustă stradă din estul Europei a fost restaurată recent şi redată circuitului turistic. Atenţie: Coborând pe strada Poarta Schei, la 100m se află Strada Sforii pe partea dreaptă.

Muzeul de istorie:

În piaţa centrală a vechii cetăţi se ridică în anul 1420 primăria oraşului, numită odinioară “Rathaus” sau “Casa Sfatului”.
Parterul mai păstrează elemente ale stilului gotic, iar etajul şi turnul sunt construite în stilul Renaşterii şi al Barocului. Din 1950 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie a judeţului Braşov.

Expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean de Istorie Braşov: “Braşov – istorie, cultură, civilizaţie” este organizată în 17 săli cu 3334 piese expuse în 123 vitrine şi cu o suprafaţă grafică totală desfăşurată de 210 mp (50 panouri). Expoziţia este structurată pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie modernă (etaj).

Muzeul “Casa Muresenilor”:

“Casa Mureşenilor” s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor.
Arhiva Mureşenilor este una dintre cele mai bogate şi importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol “Gazeta Transilvaniei”, Mureşenii au corespondat cu toţi fruntaşii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât şi din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondenţa politică, în Arhiva Mureşenilor se găsesc – sporindu-i valoarea culturală – numeroase manuscrise ale Mureşenilor şi ale corespondenţilor ziarelor conduse de ei. Atrage atenţia şi prezenţa documentelor legate de istoria imnului naţional, “Deşteaptă-te, Române”, creaţie a nemuritorului Andrei Mureşanu.
Muzeul “Casa Mureşenilor” se îndreaptă spre transformarea într-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalităţi braşovene. În 24 iunie 2006 a fost deschisă Casa “Ştefan Baciu”

Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului

Monument de arhitectură românească ridicat în anii 1895-1896, după modelul bisericii greceşti din Viena. Turnul construit în stil bizantin deasupra casei parohiale a fost distrus de cutremurul din 1940. În 1972, în urma restaurării i s-a redat înfăţişarea originală.

Canalul si bastionul Graft

Bastionul Graft , ridicat în secolul al XV-lea, apărat şi întreţinut pe costurile breslei şelarilor, făcea legătura între Turnul Alb şi incintele de apărare ale oraşului. În secolul al XVI-lea se construieşte în această zonă zidul de apărare cu opt turnuri şi tot atunci a fost săpat canalul Graft pentru drenarea apelor scurse de pe pantele dealului Warthe. În urma inundaţiilor din 1809, fundaţiile fortifi cate au fost slăbite, iar zidurile au fost sprijinite cu arcuri de susţinere.

Tampa:

Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov.
Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte.
De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta.

Ce nu am apucat sa vizitam, dar ar merita:

Catedrala Romano Catolica:
Clădirea bisericii construită în stil baroc, datează din anii 1776-1782;
a fost ridicată pe locul bisericii
mănăstirii dominicane Sfinţii Petru şi Pavel.

Biserica Sf. Nicolae:
Atestată documentar în anul 1292, amintită de bula papală de la 1399, biserica Sf. Nicolae se construieşte din piatră începând cu anul 1495 prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munţi (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ştefan ş.a.), adăugându-i-se ulterior alte trei paraclise de slujbă. Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce, fiind în fapt o sinteză a acestor stiluri sub înrâurire bizantină. Aici a fost înmormântat, respectându-i-se dorinţa testamentară, Nicolae Titulescu (1882-1941), fost Ministru de Externe al României. Biserica Sfântul Nicolae a fost renovată în perioada interbelică prin grija localnicilor şi păstrează fresce executate de marele pictor Mişu Pop.

Manastirea Franciscanilor:
Ansamblu arhitectural datat în jurul anului 1500 a fost restaurat în secolele XVI-XVIII, în prezent mai există biserica şi claustrul. Se remarcă vechiul portal gotic şi elemente decorative în stil baroc.

Biserica Sf. Bartolomeu:
Construcţia sa a început în 1223, fiind cea mai veche clădire existentă în judeţul Braşov. Stilul architectural păstrează elemente romanice şi gotice timpurii. Turnul actual a fost ridicat în 1842, în locul celui prăbuşit în 1833.

Sinagoga de rit ortodox:
În 1877 s-a constituit la Braşov o nouă comunitate de rit ortodox (tradiţionalistă) care şi-a construit sinagoga din str. Castelului. Sinagoga a fost devastată de către legionari în perioada celui de-al doilea război mondial.

Bastionul Tesatorilor:
Bastionul Ţesătorilor, monument de arhitectură medievală situat în colţul sud-vestic al cetăţii, a fost ridicat pe cheltuiala ţesătorilor din oraş şi apărat prin grija acestora. Atestat documentar în 1522, este cea mai bine păstrată fortificaţie a oraşului, adăpostind astăzi un muzeu al Braşovului medieval.
În spaţiile expoziţionale din Bastionul Ţesătorilor, alături de o valoroasă colecţie de arme medievale (pe cca. 40 mp), o machetă a cetăţii de la sfârşitul secolului al XV-lea încântă privirile vizitatorilor.

Poarta Ecaterina:
Poarta Catharinei (Ecaterinei) este cea mai bine păstrată poartă de acces în oraş. A fost ridicată în 1559 pe cheltuiala magistratului Johannes Beckner fiind principala poartă de acces către oraş dinspre Schei şi având în plus rol de “bastion de colţ”.

Muzeul primei scoli romanesti:
Prima Şcoală Românească, construită în 1495 păstrează elementele stilului baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760-1761. Între 1557 şi 1583 Diaconul Coresi tipăreşte aici 17 titluri în română şi slavonă, pe hârtie fabricată într-o manufactură braşoveană.
Muzeul Primei Şcoli Româneşti este compus din mai multe camere, şi anume: Sala de clasă „Anton Pann” care aminteşte nu numai de popasurile merelui povestitor Anton Pann dar şi de şcoala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română,scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească, primul calendar almanah în literatura română; Sala „Diaconul Coresi” ale cărei exponate sunt: “Cazania a II-a” (“Cartea românească cu învăţătură”), “Psaltirea”, “Sbornicul”, “Octoihul” ş.a.; Sala „Cartea, factor de unitate naţională”, unde, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti şi, unde sunt expuse cele mai valoroase monumente de limbă română medievală printre care se numără: ”Biblia de la Bucureşti”(1688), ”Cazania lui Varlaam”(1643), ”Îndreptarea legii” de la Târgovişte(1652),ş.a. Sala „Cartea şi Cărturarii braşoveni” – copiştii, traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică şi artă, toţi aceştia sunt reprezentaţi aici prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului printre care sunt: “Omiliarul” din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Parimiarul protopopului Vasile, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului “Andrei Şaguna”, precum şi opereta “Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu. „Sala cu vatră”- un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului în perioada medievală. Alături se află, recent restaurat, Complexul muzeal din incinta bisericii Sf. Nicolae, care expune în cca 30 camere, valori menite să confirme tradiţiile de cultură şi artă pe care le-a înscris Scheii braşovului în patrimoniul naţional. Tematic sunt organizate aici expoziţiile: „Junii braşoveni”, „Scheii braşovului în pictura lui Ştefan Mironescu”, „Muzeul Tudor Ciortea”, „Muzeul Ex libris”, „Muzeul Nicolae Titulescu”, „Muzeul Ion Colan”, urmând a se organiza „Muzeul Patrimoniului naţional şi universal”.

Muzeul de etnografie:
Muzeul de Etnografie din Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizaţia comunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi Ţara Bărsei. Ca structură administrativă, Muzeul de Etnografie funcţionează în trei locaţii: Braşov, Săcele şi Rupea. În pavilionul central Braşov este organizat o amplă expoziţie permanentă care cuprinde, într-o tratare succintă, o îndeletnicire comună tuturor zonelor etnografice: meşteşugul ţesutului şi aplicarea lui funcţionala în organizarea interiorului şi în costumul popular. Prezentarea are un pronunţat caracter pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţii contextului rural prin unelte, tehnologii şi produse specifice.

Muzeul de arta:
Muzeul de Artă Braşov, gazduit intr-o clădire în stil secession, realizată după proiectul lui M. Wagner în anul 1902, adăposteşte în sălile de la etaj o Galerie Naţională ce reuneşte opere aparţinând celor mai valoroşi artişti români. Expunerea ilustrează evoluţia artei româneşti de la anonimii transilvăneni din secolele XVII-XVIII până la creaţiile unor artişti contemporani. Remarcabilă prin valoarea sa este colecţia Nicolae Grigorescu, a doua ca mărime din ţară. La subsolul muzeului este amenajată expoziţia de Artă Decorativă Europeană şi Orientală, ce înfăţişează vizitatorilor piese de porţelan şi sticlărie produse în vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres, Capo di Monte, Murano şi atelierele din ţară.

Casa Negustorilor:
A fost ridicată între anii 1539-1545 de către Apollonia Hirscher, soţia lui Valentin Hirscher, judele oraşului Braşov, în stilul halelor occidentale. Din plastica renascentistă iniţială se mai păstrează doar stema oraşului şi blazonul familiei Hirscher, datate în 1545.

Altele:

Poarta Schei:
A fost construită între anii 1827 – 1828 cu contribuţia financiară a negustorilor scheieni, pentru a uşura accesul spre oraş din cartierul românesc.

Casa Johannes Honterus:
Aici a locuit umanistul transilvănean Johannes Honterus (1498 – 1549), cunoscut autor de tratate de istorie, atlase geografice şi manuale şcolare.

Casa Gheorghe Baritiu:
Clădire din secolul XIX unde a locuit timp de 11 ani (1866-1877) omul politic, istoricul şi ziaristul transilvănean Gh. Bariţiu (1812 – 1893).

Casina Romana:
Construcţie din secolul XIX, ridicată pe bazele unei vechi locuinţe medievale, unde s-a aflat sediul Societăţii cultural-politice a negustorilor şi intelectualilor braşoveni numită „Casina română”.

Hanul “La cerbul de aur”:
Construcţie din secolul XIX, unde în februarie 1866, în drum spre Viena, a locuit Alexandru Ioan Cuza. Placă memorială.

Biserica Sf. Martin:
Pe dealul ce străjuieşte intersecţia străzii Lungi cu strada De Mijloc (Dealul Cetăţii), se înalţă biserica Sf. Martin şi casa parohială. Biserica, construită iniţial în stil gotic, are înscris pe una dintre uşi anul 1522. Forma sa actuală datează din 1792. Casa parohială de alături se pare că a fost primul sediu al Primăriei oraşului şi este probabil că acolo să fi avut loc întâlnirea lui Mircea cel Bătrân cu Sigismund de Luxemburg în anul 1395.

Mai multe info aici
Pozele le gasiti aici